Blog Pagina 6
Aeroportul Brașov-Ghimbav prezent la Conferința ARR 2018
Președintele Consiliului Județean, Adrian-Ioan Veștea, a reprezentat Județul Brașov la cea de-a 26-a Conferință și Adunare Generală a Asociației Aeroporturilor din România (AAR), ce a avut loc în perioada 1-2 noiembrie 2018, la Iași. Alături de șeful administrației județene, la lucrările Conferinței a participat si Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav (AIBG).
La acest eveniment au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței și securității aeronautice, directori de aeroporturi și companii aeriere, specialiști din industria aeronautică și mediul universitar, din țară și străinătate. Printre cei care au dat curs invitației președintelui AAR David Ciceo și au susținut comunicări se numără Mihai-Victor Ionescu, directorul Direcției Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor; Petru Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale; Armand Petrescu, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române; Constantin Voicu, directorul general al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile; Fănică Cârnu, directorul general-adjunct RA ROMATSA; Mahony Sharon, analist de mediu la Eurocontrol; Eugen Brad, directorul general al Societății Naționale de Radiocomunicații SA, alături de directorii generali ai aeroporturilor internaționale Iași, Timișoara, Sibiu, Satu Mare și Bacău.
Președintele CJ Brașov Adrian-Ioan Veștea a luat cuvântul în cadrul primei sesiuni de dezbateri din cadrul Conferinței și a prezentat stadiul proiectului Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav, etapele parcurse până în prezent, dificultățile și provocările întâmpinate în realizarea primului aeroport care se construiește de la zero în România, în ultimii 50 de ani. Pe fundal a rulat filmul de prezentare a soluției arhitecturale a terminalului de pasageri, în varianta adoptată în ședința CJ Brașov din 30 octombrie împreună cu indicatorii tehnico-economici. „Consider că prezența Brașovului la Conferința și Adunarea Generală a Asociației Aeroporturilor din România reprezintă o certitudine a faptului că proiectul AIBG este apreciat și luat în considerare la modul cel mai serios de către factorii de decizie din domeniul aeronautic”, a spus Adrian-Ioan Veștea.
Conferința de la Iași a fost structurată pe cinci sesiuni de dezbateri, cu următoarele tematici: Dezvoltarea aviației civile în România; Reglementări, tehnologii și standarde privind siguranța aviației civile; Provocări pentru companiile aeriene care activează pe piața din România, în următorii 10 ani; Securitatea aviației civile în România și Europa; Impactul noilor tehnologii asupra serviciilor aeroportuare.
„Povestea unor familii din Țara Făgărașului“
Serviciul Cultură Tradiţională vă invită marţi, 6 noiembrie 2018, începând cu ora 12:00 la vernisajul expoziţiei „Povestea unor familii din Ţara Făgăraşului” care va avea loc în foaierul Centrului Cultural „Reduta” (Apollonia Hirscher nr. 8).
Expoziţia care va fi deschisă publicului braşovean până în 14 noiembrie, încearcă să reconstituie prin intermediul fotografiei, dar şi a altor documente vechi, viaţa unor familii făgărăşene din localitatea Lisa şi din satele aparţinătoare acesteia, Pojorta şi Breaza.
Proiectul cuprinde colaje cu fotografii, documente originale (carte de zestre de la 1868, pasaport de la 1931 sau carnet de asigurat de la 1935 etc.) dar şi obiecte personale aparţinând membrilor familiilor a căror istorie este reconstituită.
Astfel, vom afla istoria familiilor Ciungara, Ganea, Negrea, Haşu, Găzdacu şi Cârje, proiectul punând accentul pe trei importante episoade – migraţia făgărăşenilor în America la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, contribuţia acestora la realizarea Marii Uniri de la 1918 şi Rezistenţa Anticomunistă din Munţii Făgăraş.
Migraţia făgărăşenilor este trecută în statisticile ungare începând cu anul 1899. În perioada 1899-1913, în America, au emigrat peste 9000 persoane provenite din Ţara Făgăraşului, cauzele acestei ample mişcări sociale fiind după cum arăta Alexandru Bărbat în lucrarea „Dezvoltarea economică a Ţării Oltului”, „mediul natural sărac şi surplusul de populaţie”. De asemenea, în cadrul expoziţiei regăsim o serie de documente, fotografii şi date istorice care relevă contribuţia locuitorilor comunei la realizarea Marii Uniri de la 1918 (procese verbale, credenţionale şi hotărâri semnate prin care se cere „alăturarea la Regatul României”, delegaţi şi participanţi al Marea Unire de la Alba Iulia).
În ceea ce priveşte Rezintenţa Anticomunistă din Munţii Făgăraş (1948-1957, una dintre cele mai de durată rezistenţe din România), elocventă este istoria familia Haşu – fraţii Andrei şi Gheorghe şi sora acestora, Victoria.
„Un secol de artă brașoveană. 1815-1918”
Muzeul de Artă Brașov organizează finisajul şi lansarea catalogului de expoziţie „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” vineri, 2 noiembrie 2018, ora 13.00, la sediul Muzeului de Artă Brașov din B-dul.Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol). Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicului braşovean expoziţia „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” şi să prezinte catalogul de expoziţie.
Catalogul de expoziţie „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” reuneşte rodul cercetărilor întreprinse cu privire la arta plastică şi fotografia braşoveană din această perioadă, oferind şi un bogat suport vizual. Studiile incluse în catalog, semnate de drd. Radu Popica şi Camelia Neagoe, prezintă evoluţia artelor plastice și a artei fotografice la Braşov în intervalul cuprins între Congresul de la Viena (1815) şi Marea Unire(1918). Personalităţile marcante ale artei braşovene a timpului sunt Mişu Popp, Constantin Lecca, Wilhelm Kamner şi Friedrich Miess, iar în fotografie se remarcă Samuel Herter, Leopold Adler şi Carl Muschalek.
Opera Brașov vă invită la spectacolul „Rigoletto” !
Vineri, 2 noiembrie 2018 și sâmbătă, 3 noiembrie 2018, de la ora 18.30, în Sala Operei, Festivalul de Operă, Operetă și Balet, ediția a XVI-a, organizat de Opera Brașov, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Brașov, se încheie cu o premieră extraordinară a operei „Rigoletto” de Giuseppe Verdi.
Premiera mondială a lucrării a avut loc pe 11 martie 1851, la Teatrul „La Fenice” din Veneţia, bucurându-se de un succes extraordinar chiar de la prima reprezentaţie. Deși Verdi a ținut să fie secretă pe toată perioada repetițiilor, celebra arie „La donna è mobile” din actul al treilea, a fost cântată, în acea seară, de patru ori, la cererea publicului!
„Rigoletto”, alături de „Il Trovatore” şi „Traviata”, face parte dintr-o trilogie pe care Verdi a compus-o într-o perioadă extrem de scurtă – doi ani (1851 – 1853) – dacă stăm să ne gândim la monumentalismul acestor opere. Muzica lui Verdi, străbătută de un romantism pur, este de un rafinament aparte, iar compozitorul a reuşit să empatizeze deplin cu personajele pe care le-a creat. Povestea tragică se centrează pe licențiosul duce de Mantova, pe Rigoletto și pe frumoasa fiică a lui Rigoletto, Gilda. Titlul original al operei, „La maledizione” (Blestemul), se referă la blestemul adresat Ducelui și lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de duce, cu încurajarea lui Rigoletto. Blestemul are loc când Gilda se îndrăgostește de duce și își sacrifică viața pentru a o salva pe a acestuia de asasinii angajați de tatăl ei.
Noua montare de la Opera Brașov îi aparține regizorului Italian Matteo Mazzoni, cel care a mai pus în scenă aici, în 2013, „Tosca”, de G. Puccini. Cu acest „Rigoletto” actual, instituția brașoveană are în repertoriu doar producții noi, de după anul 2000. Revenind la premiera din acest week-end, Matteo Mazzoni dezvăluie doar câteva dintre subterfugiile la care a apelat ca regizor: recrearea atmosferei tipic italiene a unei străzi de Ev Mediu din orașul Mantova, cu natura și clădirile specifice, reproducerea picturii „Căderea Titanilor” a discipolului lui Michelangelo, Giulio Romano, apelarea la tehnici moderne cum ar fi bodypainting-ul – realizat de Giusy Campolungo (campioană europeană și vicecampioană mondială la bodypainting) și Lucia Postacchini din Italia, dar și prin introducerea unui personaj surpriză. Scenografia și costumele au fost create de Rodica Garștea, care a avut o misiune dificilă fie și numai pentru faptul că decorurile se schimbă des pe parcursul desfășurării acțiunii. Însă se achită onorant de această datorie, dând dovadă de un excelent simț artistic și practic. Conducerea muzicală a celor două reprezentații ale premierei îi aparține maestrului Traian Ichim, o prezență riguroasă și fermă, de fiecare dată admirată, la pupitrul Orchestrei Operei Brașov.


